Stima de sine

Persoanele cu un nivel crescut al stimei de sine au următoarele caracteristici:

– cred ferm în anumite valori și principii și sunt gata să le apere, dar simțindu-se suficient de în siguranță pentru a le modifica funcție de experiență;

– acționează conform a ceea ce consideră a fi cea mai bună alegere, având încredere în judecata proprie și fără a se simți vinovați dacă celorlaltora nu le place alegerea pe care au făcut-o;

– nu se îngrijorează excesiv privitor la ceea ce s-a întâmplat în trecut sau ce s-ar putea întâmpla în viitor. Învață din trecut și fac planuri de viitor, dar trăiesc intens în prezent;

– au deplină încredere în capacitatea lor de a rezolva probleme, fără a ezita după ce au avut un eșec sau au existat dificultăți. Cer ajutor altora atunci când au nevoie;

– se consideră egali cu alții în termeni de demnitate, mai degrabă decât să se creadă superiori sau inferiori, acceptând diferențele în ce privește talentul, prestigiul personal sau starea financiară;

– înțeleg felul în care sunt interesanți și valoroși pentru ceilalți, sau cel puțin pentru cei cu care sunt prieteni;

– rezistă manipulării și cooperează cu ceilalți numai dacă li se pare adecvat sau convenabil;

– admit și acceptă diverse sentimente și impulsuri interioare, fie pozitive, fie negative, relevând aceste sentimente și impulsuri altora numai când aleg să o facă;

– se bucură de o gamă largă de activități;

– sunt sensibili la sentimentele și nevoile altora, respectă regulile sociale general acceptate și nu au dorința de a prospera pe spatele altora; și

– pot lucra înspre găsirea de soluții, în același timp fiind capabili să își exprime dezaprobarea fără a se învinovăți pe sine sau pe alții atunci când există confruntări.

Există însă situații în care persoane care au un scor înalt la scale de măsurare a stimei de sine, au un punct de vedere fragil asupra sinelui și sunt sensibile la critică. Aceasta este o stimă de sine defensivă (spre deosebire de stima de sine de tip sigur), în care individul internalizează îndoieli privitoare la sine și insecurități, reacționând extrem de negativ la orice critici și având o nevoie constantă de feed-back pozitiv din partea altora pentru a-și menține stima de sine. Această nevoie constantă de laude se poate asocia unui comportament lăudăros și arogant, sau uneori agresiv față de oricine pune sub semnul întrebării valoarea individului în cauză.

Persoanele cu stimă de sine scăzută au la rândul lor o serie de caracteristici comune:

– lipsă de satisfacție și auto-critică constantă;

– hipersensibilitate la critică, urmată de resentimente față de persoana care a formulat critica și sentimentul că este atacat;

– indecizie cronică și o teamă exagerată de a nu face greșeli;

– dorință excesivă de a face pe plac altora;

– perfecționism, care poate duce la frustrare atunci când perfecțiunea nu este atinsă;

– vină nevrotică și gânduri exagerate legat de magnitudinea greșelilor trecute;

– ostilitate, defensivitate generală și ostilitate, fără o cauză imediată;

– pesimism;

– invidie sau resentimente generale;

– consideră că amânările temporare sunt situații permanente și intolerabile.

Stima de sine scăzută afectează modul în care individul procesează informația, precum și relațiile interpersonale. Oamenii cu stimă de sine scăzută personalizează evenimentele negative, folosesc scheme negative, resping informațiile pozitive despre sine și nu au capacitatea de a vedea perspectiva unei alte persoane.