Stadiul germinal
Stadiul germinal incepe la conceptie, cand celula spermatica si ovulul se unesc in trompele uterine. Ovulul fertilizat, cunoscut sub numele de zigot, se deplaseaza inspre uter, calatorie care poate dura pana la o saptamana. Diviziunea celulara incepe la 24-36 ore dupa conceptie.
Diviziunea celulara continua un ritm rapid si celulele se dezvolta, pana cand se ajunge la faza de blastocist. Blastocistul este format din trei straturi: ectodermul (din care se va dezvolta pielea si sistemul nervos), endodermul (din care se vor dezvolta sistemul digestiv si respirator) si mezodermul (din care se dezvolta sistemul muscular si osos).
In cele din urma, blastocistul ajunge in uter, unde se ataseaza de peretele uterului, proces numit implantare.
Stadiul embrionar
Masa de celule poarta acum numele de embrion. Stadiul embrionar incepe dupa implantare si continua pana cand diferentierea celulara s-a finalizat. Se dezvolta structurile care sprijina dezvoltarea embrionului, respectiv placenta si codronul ombilical.
In aceasta perioada celulele incep sa se diferentieze, pentru a forma diversele sisteme ale corpului. Apar primele organe si sistemul nervos. La finalul stadiului embrionar incep sa fie vizibile degetele, ochii, gura si urechile.
Stadiul fetal
Odata ce diferentierea celulara este in cea mai mare parte realizata, embrionul intra in urmatorul stadiu de dezvoltare si devine fat. Sistemele si structurile corpului continua sa se dezvolte. Tubul neural devine creier si maduva spinarii, si se formeaza neuronii. Organele sexuale incep sa apara la mijlocul celei de-a treia luni de gestatie. Fatul continua sa creasca in lungime si greutate, desi cresterea fizica cea mai importanta are loc in ultima perioada a sarcinii.
Probleme in timpul dezvoltarii prenatale
In cele mai multe situatii dezvoltarea prenatala decurge normal, urmand tiparele stabilite, cu mici variatii. Dar exista si lucruri care pot merge prost in aceasta perioada, de obicei din cauza factorilor genetici sau de mediu.
Probleme genetice
Cu siguranta genetica are un rol major in dezvoltare. In unele situatii problemele genetice pot avea un impact serios asupra dezvoltarii ulterioare:
Sindromul Down sau trisomia 21 este cea mai frecventa anomalie genetica in timpul dezvoltarii prenatale. Sindromul Down este produs de o copie suplimentara a cromozomului 21 (adica exista trei cromozomi in loc de doi), ceea ce se intampla la aproximativ 1 din 1000 de copii. Trasaturile specifice sindromului Down includ trasaturi faciale aplatizate, defecte la nivelul inimii si retard mental. Riscul de a avea un copil cu sindrom Down creste odata cu inaintarea in varsta a mamei.
Bolile congenitale. Un numar de boli pot fi mostenite daca unul sau ambii parinti poarta genele bolii. Exemple de boli congenitale sunt anemia cu celule in secera, fibroza chistica, boala Tay-Sachs. Testele genetice pot stabili de cele mai multe ori daca un parinte este purtator al genelor pentru o anumita boala.
Probleme cu cromozomii sexuali. Un al treilea tip de probleme genetice implica cromozomii sexuali. Aceste situatii include probleme cum sunt sindromul Klinefelter (in care apare un cromozom X in plus) si sindromul Turner (in care exista un singur cromozom X in loc de 2).
Probleme de mediu
Factorii din mediu pot de asemenea juca un rol major in dezvoltarea prenatala. Elementele daunatoare din mediu care pot afecta fatul sunt cunoscute sub denumirea de teratogeni. Exista mai multi teratogeni care pot dauna fatului, de exemplu:
Utilizarea drogurilor si medicamentelor de catre mama. Daca mama utilizeaza diverse substante in timpul sarcinii, acest lucru poate avea consecinte devastatoare asupra fatului. Fumatul poate conduce la greutate scazuta la nastere, respiratie deficitara si afectare neurologica. Ingestia de alcool poate duce la sindromul alcoolic fetal, respectiv defecte congenitale ale inimii, malformatii ale corpului si retard mental. Daca mama consuma doguri cum sunt cocaina si metamfetaminele, apare greutatea mica la nastere si afectare neurologica.
Bolile mamei. Exista o serie de boli ale mamei care au impact negativ asupra fatului, dintre acestea facand parte herpesul, rubeola si SIDA. Herpesul este una din cele mai frecvente boli ale mamelor, virusul herpetic putand fi transmis la fat si conducand la surzenie, inflamatia creierului sau retard mental. Femeile care au infectii herpetice sunt de cele mai multe ori sfatuite sa nasca cu cezariana, pentru a evita transmiterea virusului.
Comments are closed