Sexualitatea intrauterina

Ecografiile uterine arată că viaţa sexuală, respectiv comportamentul sexual, este prezent încă din perioada  intrauterină: băieţii prezintă erecţie, iar fetiţele lubrefiere vaginală. Tot din perioada intrauterină se dezvoltă capacitatea de imitaţie, prin legătura dintre făt şi mamă.

Sexul genetic al copilului este determinat cromozomial, sexul gonadic de structura gonadelor feminine şi masculine, sexul fizic de caracterele sexuale primare şi secundare, iar sexul psihologic se referă la identitatea sexuală pe care persoana simte că o are. Diferenţierea sexuală se realizează pe baze fiziologice se referă la cromozomi, care determină apariţia sexului gonadic şi fizic. Diferenţierea sexuală psihologică şi sociologică se realizează încă din primii ani ai copilăriei, prin: formarea ataşamentului, de tip sigur sau anxios si prin modalitatea în care atingerea fizică este realizată de către părinţi. Winnicot descrie trei roluri distincte ale mamei: de susţinere şi purtare fizică şi emoţională a copilului, de manipulare a copilului (îngrijire, îmbrăcare, mângâiere, atingeri etc) si de prezentare a obiectelor.

Psihanaliza sexualitatii la copil

Din punct de vedere psihanalitic Carol Jung afirmă că la naştere sinele este nediferenţiat şi hermafrodit, şi în timp se conturează tendinţele masculine şi feminine. După Jung, la om apar două complexe: complexul eului şi complexul contrasexual. Complexul eului se referă la eul masculin sau feminin, concordant cu sexul biologic, în timp ce complexul contrasexual se formează prin activarea arhetipului feminităţii (Anima) şi al arhetipului masculinităţii (Animus), în timpul experienţelor cu sexul opus. Fetele au un complex contrasexual masculin ca urmare a experienţelor cu tatăl, iar băieţii  un complex contrasexual feminin prin experienţele trăite cu mama. Formarea complexelor contrasexuale se realizează la nivel inconştient.

Conform cu Freud, prima fază de dezvoltare a copilului este cea orală, în care obiectul pulsiunii sexuale este sânul matern. Sunt descrise două tipuri de manifestări orale: tendinţa de a suge şi tendinţa de a muşca sânul, care se vor concretiza mai târziu în tendinţele adultului la manifestări sexuale în intimitatea actului sexual. În stadiul anal sunt descrise de asemenea două faze: o fază în care plăcerea este obţinută prin expulzia materiilor fecale (faza sadic-anală) şi o fază în care plăcerea este obţinută prin retenţa materiilor fecale (faza de retenţie). Faza de retenţie a materiilor fecale este aceea de început al opoziţiei faţă de dorinţele părinţilor. În stadiul anal copilul ajunge la polarităţi cum sunt: expulzare – retenţie, activ – pasiv, supunere – opoziţie,  aici avându-şi originea sado-masochismul. În perioada falică satisfacţia provine din erotismul uretral şi din masturbare. Erotismul uretral reprezintă investirea libidinală a funcţiei urinare. Masturbarea primară este de două tipuri: masturbare primară, legată de excitaţia produsă de micţiune, şi masturbare secundară, ca sursă directă de satisfacţie. La ambele sexe obiectul pulsiunii este penisul, în sensul de organ al puterii şi al împlinirii narcisice. Apar astfel angoase de castrare la băiat şi angoasa de lipsă la fată. Spre finalul stadiului falic obiectul trece de la penis la partenerul de sex opus din cuplul parental, sursa pulsiunii fiind excitaţia sexuală căutată în posesia acestui partener, dând astfel naştere complexului Oedip şi respectiv complexului Electra. 

Complexul Oedip  presupune atracţia sexuală a băiatului faţă de mamă, iar tatăl reprezintă rivalul, dar şi modelul de comportament potent. Apare o competiţie agresivă, sau una în care băiatul caută să îi fie pe plac tatălui, în cadrul unei poziţii homosexuale pasive (Oedip inversat). Complexul Electra se manifestă ca urmare a faptului că fata este decepţionată că nu a primit un penis de la mamă, ceea ce o determină să se îndepărteze de mama şi să caute să obţină de la tată ceea ce mama i-a refuzat. Fetiţa renunţă la penis dar caută să obţină de la tată o despăgubire sub forma unui copil. Devine geloasă pe mamă şi în acelaşi timp încărcată de vinovăţie. Rezolvarea acestor complexe se face treptat, prin orientarea libidoului către alte obiecte de satisfacţie din grupurile din care face parte copilul şi prin investirea proceselor intelectuale.

Tags

Comments are closed