Principalele variabile de personalitate ale psihoterapeutului, care influențează rezultatul psihoterapiei, sunt trăsăturile de personalitate, atitudinile, flexibilitatea, bunătatea și capacitatea de adaptare. Însă mulți psihoterapeuți sunt atrași de această profesie datorită propriei dureri emoționale, astfel că, funcție de nivelul dezvoltării personale, în condiții de stres, psihoterapeuții pot avea aceleași dificultăți ca și clienții lor. În același timp, stilul de lucru al unui psihoterapeut și eficiența sa depind în mare măsură de personalitate. În general, psihoterapeuții de orientare umanist-existențială sunt mai flexibili, sensibili la sentimentele altora, direcționați spre interior și își exprimă sentimentele, comparativ cu psihoterapeuții de orientare comportamentală și psihodinamică.
Conform cu Owen (1993) există mai multe tipuri de personalități particulare în rândul psihoterapeuților:
1. Psihoterapeuții cu trăsături obsesiv-compulsive evită o viață normală și se concentrează asupra unei formări profesionale perpetue. Fiecare moment liber este petrecut la workshop-uri și în comunități terapeutice. O altă manifestare a comportamentului obsesiv-compulsiv este datul din cap constant, exprimarea continuă a grijii față de client și murmurul de încurajare omni-prezent, indiferent ce exprimă clientul. Poate apare de asemenea repetiția frecventă a anumitor cuvinte sau fraze;
2. Psihoterapeuții distanți duc tăcerea și neutralitatea la extrem. Sunt ”absenți” în relațiile personale, uneori nu își salută colegii, nu sunt interesați de interacțiunile sociale și de multe ori crează impresia că nu le plac colegii sau se tem de ei; și
3. Psihoterapeuții ”calzi” doresc să îmbrățișeze pe toată lumea în cadrul unui workshop și uneori îi ating pe ceilalți în mod inadecvat, astfel că pot avea un comportament care pare invaziv.
Cu siguranță există psihoterapeuți care obțin rezultate mai bune decât ceilalți, indiferent de orientarea teoretică. Scorul de neuroticism scăzut al psihoterapeutului la NEO-FFI (care măsoară cinci domenii ale personalității: neuroticism, extroversie, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate) se leagă de scoruri mai bune în alianţa de lucru. Se pare că cei mai buni psihoterapeuți au o bună fluență verbală, o percepție interpersonală adecvată, își modulează expresiile, sunt calzi și îi acceptă necondiționat pe ceilalți, sunt empatici și se concentrează asupra clientului. Un psihoterapeut eficient poate forma o bună alianță de lucru cu o mare varietate de clienți, este influent, persuasiv și convingător. Mai presus de orice însă, psihoterapeutul care este eficient va fi o persoană foarte flexibilă, care poate ajusta terapia funcție de nevoile clientului și de proces. Flexibilitatea, bunătatea şi încrederea determină evoluţia alianţei terapeutice și rezultatul psihoterapiei și cu cât capacitatea de adaptare a terapeutului este mai mare, cu atât este mai bun rezultatul terapiei.
Comments are closed