Parafiliile sunt caracterizate de fantezii, dorinţe şi practici sexuale repetitive, deranjante pentru persoana respectivă. Fantezia, care are componente conştiente şi inconştiente, este elementul patognomonic.
Dintre parafilii pedofilia este cel mai frecvent întâlnită, şi se estimează că 10 până la 20% din copii au fost molestaţi până la vârsta de 18 ani.
Din punct de vedere psihanalitic parfiliacul este o persoană care nu a reuşit să-şi încheie procesul de dezvoltare heterosexuală normală. Persoana alege parafilia ca metodă de a face faţă fricii de castrare şi separare de mamă. Incapacitatea de rezolvare a crizei oedipale duce la o identificare inadecvată cu sexul opus sau o alegere inadecvată a obiectului libidinal. De exemplu, despre un bărbat căruia îi place să se îmbrace în haine feminine se crede că se identifică cu mama sa.
Alte teorii spun că parafiliile sunt rezultatul condiţionării sau socializării defectuoase a copilului. Prima experienţă sexuală este importantă şi dacă copilul a fost molestat aceasta poate să îl predispună să devină un abuzator sau dimpotrivă să dorească să fie abuzat în perioada de adult. Debutul parafiliei este asociat cu mimarea comportamentelor sexuale mediatizate, copierea comportamentelor sexuale ale altor persoane sau rememorarea traumelor din trecut.
Studiile medicale arată însă că 74% din parafiliaci au niveluri hormonale anormale, 24% au simptomatologie neurologică, 9% sunt dislexici, 9% au episoade de leşin, 4% au EEG anormal, 4% sunt psihotici şi 4% sunt retardaţi mental.aw
Tratament: parafiliile de obicei beneficiază de psihoterapie psihanalitică, pentru ca pacientul să aibă oportunitatea de a înţelege dinamica şi evenimentele care au dus la instalarea parfiliei, respectiv modul în care acţionează conform impulsurilor sale. Psihoterapia este direcţionată şi spre creşterea stimei de sine, îmbunătăţirea abilităţilor interpersonale şi găsirea unor metode acceptabile de obţinere a gartificării sexuale. Terapia de grup poate fi utilă la rândul său.
Terapia comportamentală este utilă pentru a întrerupe tiparele parafiliace învăţate. Sunt folosiţi stimuli precum mirosuri urâte sau mici şocuri electrice pentru a diminua implusul sexual.
Terapia medicamentoasă se foloseşte la pacienţii cu schizofrenie, depresie, comportament hipersexual.
Comments are closed