Cercetarile stiintifice aduc noi date privitoare la simptomele disociative si la tulburarea disociativa de identitate, cunoscuta mai demult sub numele de personalitate multipla. Tulburarea apare mai ales atunci cand o persoana vulnerabila intalneste un psihoterapeut care ii sugereaza disocierea prin intrebarile pe care le adreseaza sau cand persoana da peste un portret al disocierii care a fost mult mediatizat. Oamenii cu fantezie bogata par a fi in mod special susceptibili la astfel de influente. Un articol publicat in “Current Directios in Psychological Science” sugereaza existenta unui motiv suprinzator pentru care unele persoane sunt susceptibile la disociere: problemele de somn.
Credinta psihologica populara este aceea ca pacientii dezvolta personalitati multiple pentru a gestiona experiente traumatice din trecutul lor, in mod special abuzul sexual in copilarie. Dar aceasta presupunere nu este sustinuta de dovezi stiintifice (Lynn, 2013). Multi oameni cu tulburare disociativa spun ca au fost abuzate in copilarie, dar aceasta nu inseamna ca abuzul este cel care a produs tulburare.
O explicatie mai plauzibila este aceea ca tulburarea disociativa de identitate apare ca urmare a unei combinatii de indicii obtinute de la psihoterapeut si din portretizarea personalitatii multiple in mass-media. O persoana vulnerabila poate fi sugestionata de psihoterapeut, care pune intrebari de genul “Exista vreo parte din tine cu care nu am discutat inca?” Prin acest tip d eintrebari sugestive, pacientii pot incepe sa se gandeasca ca ca schimbarile lor de dispozitie, confuzia si actiunile impulsive sunt rezultatul unor multiple personalitati care locuiesc in acelasi corp.
Mai mult, problemele de somn par a fi legate de disociere. Amintirile traumatice pot produce insomnii, iar insomnia afecteaza memoria si creste sugestibilitatea.
Comments are closed