Muzica ca strategie de coping

Muzica ca strategie de coping implică utilizarea muzicii (prin ascultarea sau redarea muzicii) pentru a reduce stresul, precum și multe dintre manifestările psihologice și fizice asociate cu acesta. Folosirea muzicii pentru a face față stresului este un exemplu al unei strategii de adaptare adaptată la emoție. Mai degrabă decât să se concentreze asupra stresorului în sine, meloterapia este în mod obișnuit orientată spre reducerea sau eliminarea emoțiilor care apar ca răspuns la stres. În esență, susținătorii meloterapiei susțin că folosirea muzicii ajută la scăderea nivelului stresului la pacienți, precum și la scăderea nivelului epinefrinei și cortizolului. În plus, programele de meloterapie au demonstrat în mod repetat că reduc simptomele depresiei și anxietății pe termen lung.

Teorii privitor la muzică și coping

În contextul psihologiei, o strategie de coping este orice tehnică sau practică menită să reducă sau să gestioneze efectele negative asociate stresului. În timp ce stresul este cunoscut ca fiind un răspuns natural biologic, biologii și psihologii au demonstrat în repetate rânduri că stresul în exces poate duce la efecte negative asupra bunăstării fizice și psihologice.  Nivelurile ridicate de stres pot duce la afecțiuni precum boli psihice, afecțiuni cardiovasculare, tulburări de alimentație, complicații gastrointestinale, disfuncții sexuale și probleme ale pielii și părului.

Deși există sute de strategii de coping diferite, utilizarea muzicii este un exemplu specific al unei strategii de coping care este utilizată pentru combaterea efectelor negative ale stresului.

Datorită numărului substanțial de strategii de alegere, psihologii descompun strategiile de coping în trei tipuri:

Bazate pe evaluare – destinată modificării procesului de gândire al individului. Stresul este, de regulă, eliminat prin raționalizare, schimbări de valori sau modele de gândire, sau prin umor.

Bazate pe probleme – vizează cauza stresului. Procesul ar putea implica eliminarea sau adaptarea la un stresor pentru a face față. Un exemplu al unei strategii bazate pe probleme este gestionarea timpului.

Datorită emoției – orientate spre influențarea reacțiilor emoționale atunci când apare stresul. Meditația, distragerea atenției sau eliberarea emoției sunt toate formele de strategii de coping bazate pe emoție.

Deoarece copingul bazat pe muzică este conceput pentru a modifica reacțiile emoționale ale unui individ la un anumit eveniment, acesta este cel mai bine clasificat ca o strategie de combatere a emoțiilor. Mai degrabă decât încercarea de a influența direct sau de a elimina un stresor particular, copingul bazat pe muzică se bazează pe influențarea reacției emoționale și mentale a unui individ asupra stresorului. Muzica ajută prin reducerea sau modificarea răspunsului emoțional sau atenuarea unora dintre efectele fiziologice ale răspunsului la stres.

Muzica și efectele asupra traumei psihologice

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare care implică experiența reacțiilor emoționale puternice datorate evenimentelor traumatice din trecutul unui individ. PTSD este aproape întotdeauna un rezultat al unei experiențe traumatice. Anumite declanșatoare, cum ar fi imagini, sunete sau alte detalii senzoriale semnificative asociate cu experiența, pot provoca reacții extreme de stres, atacuri de panică sau anxietate severă. PTSD este frecventă la veterani ai conflictelor armate și poate fi frecvent diagnosticată în cazul victimelor violului sau a altor atacuri violente.

Dacă un individ diagnosticat cu PTSD asociază un anumit cântec cu o amintire traumatică, acesta declanșează, de regulă, un răspuns mai puternic la stres / anxietate. În timp ce nu se poate presupune că muzica este singurul factor care declanșează stresul influențat de PTSD și atacurile de panică, acestea pot fi deosebit de memorabile din cauza ritmului muzicii sau a versurilor memorabile. Cu toate acestea, asocierea muzicii cu răspunsurile psihologice nu este neapărat în sens negativ, deoarece muzica poate avea adesea conotații psihologice foarte fericite. De exemplu, s-a demonstrat că în casele de bâtrâni, dacă pacienții au iPod-uri cu muzică nostalgică, acestea reprezintă un mijloc de reducere a stresului persoanelor în vârstă. Muzica a fost utilizată pentru a trata pacienții cu demență prin utilizarea unor metode similare cu tratamentele utilizate în PTSD.

Stresul și muzica în domeniul medical

Utilizarea muzicii ca strategie de coping are și aplicații în domeniul medical. De exemplu, pacienții care ascultă muzică în timpul intervențiilor chirurgicale sau recuperarea postoperatorie s-au dovedit a fi mai puțin stresați decât omologii lor care nu ascultă muzica.  Studiile au arătat că membrii familiei și părinții pacientului au avut niveluri de stres reduse atunci când ascultă muzică în timp ce așteaptă. Utilizarea muzicii a fost, de asemenea, dovedită eficace în oncologia pediatrică. Meloterapia este folosită în principal în aceste cazuri ca o tehnică de diversiune, terapie prin joc, concepută pentru a distrage pacientul de la durerea sau stresul experimentat în timpul acestor operații.

Muzica ca formă de coping a fost utilizată de multe ori la pacienții cu cancer, cu rezultate promițătoare.

De asemenea, nu poate fi ignorată importanța strategiilor de coping în familiile și îngrijitorii celor care trec prin boli grave și chiar terminale.

Terapia vibroacustică

O tehnică care începe să fie folosită mai des este terapia vibroacustică. În timpul tratamentului, pacientul se află pe spate pe un covor cu difuzoare în interiorul acestuia, care transmit undele de frecvență joasă. Această terapie a fost eficace în boala Parkinson, fibromialgie și depresie. Studiile se desfășoară, de asemenea, la pacienții cu boală Alzheimer, în speranța de a identifica posibilele beneficii ale terapiei vibroacustice. Terapia vibroacustică poate fi de asemenea folosită ca o alternativă la terapia muzicală pentru surzi.