In prezent multitasking-ul este foarte la moda. Cei mai multi dintre cei pe care ii cunosc traiesc cu impresia ca pot, simultan, sa redacteze un articol, sa citeasca mailurile, sa converseze cu un prieten pe yahoo messenger, sa asculte muzica, si sa vorbeasca la telefon. Multitaskingul este un nou mod de viata.
Dar…multitaskingul este un mit pentru creierul uman care opereaza numai serial. Nimeni nu poate face doua lucruri deodata. Nici macar Napoleon. Unii dintre noi avem intr-adevar o atentie distributiva foarte mare si putem comuta rapid de la un lucru la altul, ramanand cu impresia ca facem mai multe lucruri odata. De fapt ceea ce facem este sa ne mutam rapid atentia de la un lucru la altul. Doar ca… in timp obosim si vom face multe, multe greseli.. De asemenea creierul ar putea face in paralel o activitate automata precum mersul si o alta activitate care necesita gandire, dar aceasta nu e o noua descoperire a epocii noastre.
Un studiu realizat de profesorul Marcel Just de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh s-a concentrat pe o situatie similara vorbitului la volan, o situatie care implica sarcini vizuale si auditive in acelasi timp. Concluzia a fost ca in timp ce subiectii executau sarcina auditiva, activitatea creierului din zona vizuala era mai putin intensa. Cu alte cuvinte, cand lucrezi in regim multitasking, nu devii mai destept si nu ai o activitatea cerebrala mai intensa si in mai multe zone, ci dimpotriva: fiecare sarcina iti ia mai mult sau o faci mai prost.
Un alt studiu realizat la Universitatea din Michigan de echipa dr. Joshua Rubenstein a aratat ca subiectii fortati sa execute in regim multitasking un numar de sarcini au avut productivitate mai scazuta. Cu cat complexitatea sarcinilor a fost mai mare, cu atat timpul pierdut intre ele a fost mai mare. La fel a crescut si rata erorilor. Poate ca la locul de munca umpli timpii morti intre etape importante cu sarcini scurte mai putin importante sau reusesti sa castigi in viteza de reactie fiind tot timpul conectat la mijloacele de comunicare, dar acestea nu sunt cresteri de productivitate, ci compromisuri care valorizeaza alte criterii decat productivitatea. Multitaskingul afecteaza productivitatea pentru ca fiecare sarcina are nevoie de un timp de ‘incalzire’, etapa care se reia de fiecare data cand intrerupi sarcina. Multitaskingul afecteaza si calitatea muncii, schimbarile dese reduc atentia si de aici apar erorile. In unele domenii, erorile rezultate din multitasking sunt mortale. Cu cat obtii intervale mai mari de timp neintrerupt cu atat esti mai productiv si obtii rezultate cu calitate mai buna. Secretul celor care reusesc sa dea impresia de multitasking este ca au o mare experienta a sarcinilor si scenariilor si stiu sa selecteze intr-o fractiune de secunda ce e mai important si sa reactioneze numai la acele informatii.
Comments are closed