Blog psihoterapie si psihologie

Halucinaţie vindecată

ACCPI — Tue, 19 Nov 2024 09:43:18 +0000

„Un împărat credea că este o vacă şi uitase complet că este o fiinţă umană. Aşa că mugea ca un bou şi implora: „Veniţi, luaţi-mă, măcelăriţi-mă şi folosiţi-mi carnea.” Trimiţând înapoi toată mâncarea ce îi era adusă, nu mânca nimic. „De ce nu mă duceţi la păşunile verzi, să pot mânca aşa cum ar trebui să o facă o vacă?” întreba el. Fiindcă nu mai mânca nimic, slăbi mereu, până n-a mai fost decât un schelet. Fiindcă nu au fost de folos nici o metodă şi nici un medicament, Avicena a fost chemat pentru sfat. El a pus să i se transmită regelui că un măcelar va veni să îl omoare, să îi taie carnea şi să o dea oamenilor să o mănânce. Când bolnavul auzi acestea, fu fericit peste măsură şi îşi aşteptă, tânjind, moartea. În ziua stabilită Avicena s-a apropiat de rege. Şi-a atârnat cuţitul de măcelar şi a strigat cu o voce înfiorătoare: „Unde e vaca, să o pot în sfârşit omorî!” Regele scoase muuu, ca măcelarul să ştie unde este animalul de sacrificat. Atunci Avicena, porunci cu voce tare: „Aduceţi animalul încoace; legaţi-l ca să-i pot tăia capul.” Dar, înainte să taie cu cuţitul, a cercetat carnea şi grăsimea de la pieptul şi stomacul animalului, cum fac în mod obişnuit măcelarii. Dar apoi strigă cu voce tare: „Nu, nu! această vacă nu este destul de matură spre a fi omorâtă. E mult prea slabă. Luaţi-o, îngrăşaţi-o. Cînd va fi la greutatea potrivită, voi veni iarăşi.” Bolnava mâncă tot ce i se punea dinainte, căci spera că va fi omorâtă în curând. Îşi recăpătă greutatea starea i se îmbunătăţi vizibil şi îşi redobândi sănătatea, datorită îngrijirii lui Avicena.”

Sa stii cand sa pleci… complexul salvatorului

ACCPI — Thu, 14 Nov 2024 08:49:22 +0000

Uneori trebuie sa stii cand vine momentul sa pleci din viata cuiva, chiar daca e greu sa faci asta. In calitate de “Salvator” ai incercat sa faci tot posibilul pentru a ajuta, dar foarte probabil ca in final sa iti dai seama ca ai facut mai mult rau decat bine, cu toate ca intentiile tale au fost pozitive. Pana la urma acesta este riscul pe care il ignori atunci cand incerci sa ajuti fortat pe cineva. Sau mai rau, poate ca ajutorul pe care tu ai vrut sa il acorzi nu este deloc potrivit persoanei pe care doreai sa o ajuti – pur si simplu ai vazut lucrurile din perspectiva ta sau prin prisma a ceea ce tu credeai ca e bine. Se intampla sa ignoram semnale destul de clare din partea celuilalt, cum ca ajutorul pe care credem ca il acordam nu este cel adecvat.

Alteori persoana care iti solicita ajutorul spune anumite lucruri care te indreapta spre o “pista falsa”, dar daca ai fi atent la actiunile si comportamentele sale, ai vedea ca ceea ce spune si ceea ce face sunt doua lucruri complet diferite. Numai ca alegi sa ignori acest aspect – poate din cauza propriilor probleme personale sau poate din cauza ca esti atat de pornit sa ajuti cu forta, ca devii orb la ceea ce se intampla. Ori fara sa iti dai seama, poate ca ai avut un interes personal in forma de ajutor pe care ai ales sa o oferi. Atunci cand ajutam pe cineva, ne implicam emotional in mare masura si ca urmare putem incepe sa dam curs in mod inconstient acestei implicari emotionale, ceea ce in cele din urma este doar in avantajul nostru propriu.

Persoanele care au complexul salvatorului simt nevoia de a-i ajuta pe ceilalti intr-o maniera destul de exagerata, satisfacandu-si insa propriile nevoi psihologice. Desigur, este important sa vrem sa acordam ajutor altora, insa in egala masura trebuie sa stim cand sa ne oprim. Nu ai stat pur si simplu fara sa faci nimic. Ai incercat sa faci ceva, ai facut tot ce ai putut sau ai stiut sa faci, dar niciodata nu vei putea avea control absolut asupra unei situatii, asa cum nu ai control absolut asupra propriilor ganduri si sentimente. Atata vreme cat ai actionat, ai oferit ceva si ai dorit sa faci ceva bine, este suficient. Asa ca este momentul sa pleci si sa dai spatiu celuilalt, chiar daca este greu sa faci asta.

A pleca din viata cuiva are de-a face cu realitatea. In loc sa ne gandim ca avem puteri pe care nu le avem, a pleca inseamna a infrunta faptele. Nu ii putem schimba pe ceilalti. Nu ii putem “repara”. Si nu ii putem influenta sa se schimbe – nu avem puterea de a face asta. Daca cineva face o schimbare si mai tarziu iti spune ca ceva din ceea ce ai spus sau ai facut a avut impact asupra sa, inseamna ca persoana respectiva a ales sa lase ca acele cuvinte sau fapte sa aiba un impact. Si mai mult decat atat, nu uita niciodata ca este foarte posibil sa fi incercat sa ii acorzi un “ajutor fals” si sa fi actionat conform propriilor tale nevoie psihologice.

Incerci, dar apoi trebuie sa si pleci: sa pui o distanta intre voi sau sa pleci cu totul din viata celuilalt. Daca pleci nu inseamna ca ai renuntat. Inseamna doar sa dai credit celeilalte persoane si sa iti dai credit tie, ca poti supravietui si daca te ajuti in primul rand pe tine – iar acesta este probabil cel mai dificil aspect pentru un “Salvator”.

O problema si procesul de gasire al solutiei de Del Hunter Morrill, M.S.,C.C.H.

ACCPI — Tue, 12 Nov 2024 10:27:41 +0000

Eu utilizez aceasta imagerie, dupa inductie, pentru a evita tipare care duc la problema sau impiedica solutionarea ei. Nu este nevoie ca terapeutul sau clientul sa cunoasca sursa problemei la nivel constient, sau sa participe activ la regresie sau in dialogul legat de problema. De multe ori tot ceea ce este necesar este sa ne ocupam de tiparul care a dus la problema. Dupa utilizare, terapeutul poate aprecia daca regresia actuala sau anumite parti din terapie sunt necesare pentru vindecarea ulterioara.

“Acum, fara sa adormi… iti lasi mintea sa te poarte catre aceasta stare de receptivitate, de relaxare minunata… Faci aceasta dorind sa raspunzi la cateva din sugestiile mele.. Si asa, la fel de usor, propria ta minte va gasi solutiile la problema pentru care ai venit la mine… Toate nivelele si aspectele variate ale mintii tale profunde vor continua sa coopereze cu tot ceea ce iti sugerez…facand ca tot ceea ce iti spun sa fie adevarat… Poti fi sigur ca mintea ta va accepta ceea ce este potrivit pentru tine.. si va respinge orice pare nepotrivit…Si cel mai important, asta iti va rezolva problema… Ai venit la mine pentru ca (problema de prezentare), si fara indoiala realizezi ca acesta/ aceasta este/ sunt doar un simptom/ simptome ce apartin de altceva… Este aceasta problema mai profunda cea pe care constiinta ta inalta, Inteleptul, mintea inconstienta, sinele subconstient si orice alte aspecte ale mintii tale, o pot localiza… si o pot rezolva…In consecinta, aceasta ar trebui sa-ti dea un minunat sentiment de satisfactie pentru a realiza ca variate nivele si fatete ale mintii tale sunt capabile sa gaseasca o solutie la problema ta, in moduri care iti vor fi foarte placute…

Si chiar dupa ce iesi din transa hipnotica, vei gasi ca nivelele subconstiente ale mintii tale vor continua sa aduca schimbari foarte placute,… rezolvand problema pe cai usoare…pentru ca mintea ta profunda poate rezolva aceasta sarcina destul de usor, fara vreun effort constient din partea ta…Asa ca, in timp ce te afli in transa astazi, si dupa aceea, daca este necesar, as dori ca mintea ta sa devina interesata de tot ceea ce poti face pentru a folosi propriile tale cunsotinte corporale,…propriile tale cunostinte psihice,…sau orice alt fel de cunostinte pe care le posezi…pentru a localiza fie ceea ce cauzeaza problema de baza,…fie ceeea ce ii impiedica rezolvarea…Asa ca permite-I sinelui tau profund, acelei parti intelepte din tine, sa isi aloce timpul de care are nevoie pentru a rezolva perfect problema… si permanent…Si pe masura ce mintea ta incepe aceasta cautare si rezolvarea problemei… te poti simti atat de confortabil incat intri intr-o stare de relaxare si mai profunda, devenind total concentrat(a), fara a adormi…pentru ca sarcina noastra sa fie realizata cat de repede si de amanuntit posibil…Continua sa te afunzi la orice nivel al transei hipnotice care iti este necesar pentru a realiza acestea impreuna,…pentru ca tu ( sa-ti realizezi dorinta/ scopul de a…) (sa fii eliberat de…) (sa devii…)…Si pentru a face aceasta atat de usor, placut si rapid…

(pauza mai lunga)

Mintea ta este atat de uimitor de capabila, incat este imposibil sa mentionam toate abilitatile pe care le folosesti incontinuu,…abilitatea de a respira, fara un effort constient,…abilitatea de a mentine circulatia sangelui in intregul sistem circulator,…abilitatea de a digera usor mancarea, hranind toate celulele tale cu substante nutritive de care au nevoie pentru sanatate…Toate activitatile uimitoare pe care corpul tau le desfasoara zilnic, pentru a functiona adecvat, pentru a te mentine in viata…sunt indeplinite de sinele tau subconstient…Totusi, daca pentru un motiv sau altul, corpul tau nu functioneaza la cel mai bun nivel…mintea ta profunda are capacitatea de a schmba asta…daca este neecsar,…poate ajuta corpul tau sa functioneze mai bine, pentru ca tu (sa-ti realizezi scopul de a…) (sa fii eliberat de…) (sa devii…)…pentru ca este starea naturala a corpului aceea de a fi sanatos…Este dreptul tau de a avea un corp sanatos…

(pauza mai lunga)

De asemenea, ai capacitatea de a vorbi si a merge automat…si de a face un milion de alte lucruri pe care le-ai invatat de la nastere,…toate lucrurile care la inceput a trebuit sa le inveti la nivel constient, si care acum se desfasoara automat, la diferite niveluri, aspecte si dimensiuni, ale propriei tale minti subconstiente…Sinele tau profund se descurca cu toate acestea, fara un efort constient…In acelasi fel, mintea ta subconstienta a acceptat toate obiceiurile pe care le-ai invatat…si motivele tale pentru a le dezvolta…Totusi, mintea ta profunda stie cum sa schimbe orice obicei, sau motiv, sau raspuns, daca este necesar…Te poate ajuta (sa iti realizezi scopul de a…) (sa te eliberezi de…) (sa devii..) pentru ca starea naturala a mintii tale este de a fi sanatoasa…si este dreptul tau sa ai o minte sanatoasa…

(pauza mai lunga)

Sinele tau profund, ghidul tau , partea inteleapta din tine, sau oricum preferi sa-l numesti, are grija de tine si te aduce la fiecare nivel al existentei tale in cursul acestei incredibile calatorii prin viata…Sinele tau subconstient a acceptat atitudinile si credintele pe care le-ai dezvoltat despre tine insuti, despre lume si ceilalti, constient sau inconstient…Si aceste aptitudini si credinte au ajutat la devenirea persoanei care esti acum…Si totusi, mintea ta profunda stie cum oricare dintre aceste credinte si atitudini poatefi schimbata, daca este necesar..si te poate ajuta (sa-ti realizezi scopul de a…) (sa te eliberezi de…) (sa devii…)…pentru ca starea naturala a spiritului tau este aceea de a fi sanatos…si este dreptul tau de a avea un spirit sanatos…

(pauza mai lunga)

Este adevarat ca mintea ta subconstienta, sau constiinta ei mai inalta, stie totul despre tine, din momentul in care ai aparut pe lume…Stie tot ce s-a intamplat vreodata cu tine,…tot ceea ce ai auzit, sau ai vazut, sau ai invatat…Fiecare credinta pe care ti-ai formulat-o…Fiecare lucru pe care parintii tai doreau sa-l stii…si sa-l crezi…Tot ceea ce rudele tale, comunitatea ta, si cultura in care traiesti, doreau ca tu sa-l stii…si sa-l crezi…Tot ceea ce cei de-o seama cu tine simteau ca trebuie sa stii…si sa crezi…Tot ceea ce parintii, fratii, rudele, profesorii si colegii au spus sau au insinuat pe parcurs ce tu ai crescut…si toate experientele de pe parcursul existentei tale…care au format tipare in mintea ta…Si aceste tipare, sau impresii, raman asa cum sunt, daca nu decizi ca ar trebui, si pot fi schimbate…Tiparele legate de aceasta viata, sau existenta anterioara, sunt acolo, in sinele tau subconstient…Si acestea te influenteaza chiar astazi…Unele tipare iti sunt inca de ajutor…iar altele nu te mai ajuta…si nu trebuie sa stii care sunt acestea, in mod constient…Mintea ta profunda, acea parte inteleapta din tine, stie diferenta,…si aceasta parte profunda a ta poate face orice schimbari care iti sunt de ajutor pentru (a-ti realiza scopul de a…) (a te elibera de…) (a deveni..)

Si acum, asa cum inconstientul, subconstientul, sinele tau profund si orice alte aspecte ale eului tau, pot derula toate activitatile mintii si corpului tau,…un anumit nivel, aspect sau dimensiune a sinelui tau profund intelege exact unde se afla problema reala…si o poate rezolva…pentru ca odata ce dai mintii tale profunde ocazia de a cauta unde se afla problema, ea utilizeaza propriile cai pentru a gasi solutia la acea problema,…rezolvand-o perfect…si permanent…in moduri care iti vor fi placute…

Si ceea ce este grozav in legatura cu asta, este ca diferite nivele si aspecte ale mintii tale pot face asta chiar acum, fara nici un effort constient din partea ta…Mintea ta profunda poate rezolva problema…fiindca, indiferent daca iti dai seama de ea la nivel constient sau nu, acea parte inteleapta a mintii tale o intelege,…si o intelege dintr-un punct de vedere mai matur, sau mai curajos, sau cu mai multa incredere in sine, decat atunci cand ti-ai formulat aceasta credinta sau set de credinte, prin orice ai vazut, primit, inteles sau crezut…indiferent in ce perioada a vietii…Si orice credinte, sau impresii s-au formulat in mintea ta, care au dus la problema ce se manifesta prin (problema de prezentare), ele pot fi reinterpretate…de persoana mai adulta care esti acum…Si in aceasta etapa particulara a calatoriei tale prin viata, in care stii ca acum doresti (scopul clientului), mintea ta profunda, sinele tau subconstient, partea inteleapta din tine are acces la o multime de informatii, de care s-ar putea sa nu fii constient…iar mintea ta le poate trece complet in revista…si te poate elibera de acea problema…total…si pentru totdeauna…si daca este asa, atunci mana ta stanga/ dreapta se va ridica pentru a indica acordul mintii tale cu aceasta…

(se asteapta cateva minute)

(Uneori clientul poate sa nu doreasca pe moment sa se miste, sau isi misca un deget, sau un picior, pentru ca I se pare mai usor. Ar putea face o miscare foarte discreta, sau semnalul intarzie. Daca nu exista nici un raspuns, se continua cu Metafora regresiei sau Terapia partilor. De exemplu, pentru fumatori ne putem opri si discuta cu Sinele Fumator pentru a vedea cat de mare este orinta de a se opri din fumat si de ce are nevoie pentru a face aceasta. Se face un contract pentru ultima tigara fumata. Daca problema este timpul, se continua cu aceasta tehnica, utilizand lipsa de raspuns ca indiciu pentru urmatoarea sedinta de terapie).

Foarte bine…Acum, chiar daca esti constient de asta sau nu, mintea ta coopereaza…si gaseste solutia la problema in moduri care-ti vor fi placute..pentru ca propria ta minte este capabila sa cearna credintele, sentimentele, experientele, gandurile, obiceiurile, emotiile din intreaga ta existenta…si le poate examina, privindu-le dintr-o perspectiva diferita…fata de aceea din momentul in care le-ai receptionat si inregistrat…si mintea ta este complet capabila sa elibereze orice blocaje din calea ta spre schimbare si de a (scopul clientului)…iar aceasta va duce la o solutie placuta …si permanenta pentru problema ta…

Un lucru uimitor in legatura cu toate acestea este ca variate aspecte profunde ale mintii tale pot continua sa treaca in revista, sa examineze si sa exploreze toate informatiiledin mintea si corpul tau…Si sinele tau profund poate continua sa gaseasca solutii la problema, chiar si dupa ce iesi din starea de transa..Asa ca, daca mai este nevoie de munca dupa terminarea acestei sedinte de terapie, sinele tau subconstient va continua sa o faca, pana cand solutia este gasita…Si pana cand vei reveni la urmatoarea intalnire, mintea ta va fi gasit deja o solutie placuta intr-un fel care iti permite sa elimini problema si sa (obtii…) (sa te eliberezi de…) (devii..) intr-un mod usor, palcut…Inveti lucruri minunate despre tine…pentru ca ai devenit o persoana mai matura…si asta se intampla acum,…iti creste increderea in tine…te simti mai puternic…si ca rezultat esti mai fericit…”

(O imagerie cu care se poate continua este “Imputernicirea Centrului” sau “Iubeste”) (Great Escapes, vol.III).

As dori sa subliniez stima pe care o port unuia din profesorii mei, dr. Arthur Winkler (acum decedat), de la Universitatea Sf.John, pentru exceptionala sa abilitate de a construi metafore si scenarii, si succesul sau in incurajarea sinelui subcosntient/ inconstient de a rezolva probleme fara necesitatea regresiei. Ca rezultat al cautarii continue a cuvintelor potrivite si puternice in sugestii, sunt un etern editor. Revizuirea este rezultatul acestei cautari.

Tehnica originala poate fi gasita in Great Escapes, vol.II, de Del Hunter Morrill, publicata in 2000, ed.2001, copyright 1999, Del Hunter Morrill.

(traducere din limba engleza cu permisiunea dlui Thomas Connely, editor revista Hypnogenesis)

Relatia tata-fiica din perspectiva psihanalitica

ACCPI — Thu, 07 Nov 2024 13:55:17 +0000

Din punct de vedere psihanalitic Gabriel Lavallee (1993) descrie mai multe tipuri de relaţie părinte – copil care influenţează dezvoltarea identităţii psihosexuale la adolescent. El se referă în primul rând la cuplul tată- fiică, identificând patru variante de taţi.

Tatăl absent facilitează idealizarea lui de către fiica sa, care va deveni o femeie ce încercă să facă plăcere şi să fie în centrul atenţiei, deoarece în copilărie îşi formează credinţa că tata nu îi vorbeşte pentru că nu este destul de frumosasă, de inteligentă sau de bună pentru a fi iubită. Se simte vinovată şi scade stima de sine.

Tatăl incestuos îşi abuzează fiica, afectând grav identitatea ei sexuală şi sentimentul propriei existenţe. Femeile care au fost abuzate sexual în copilărie au dificultăţi în a păstra contactul cu propria persoană şi a întreţine relaţii de intimitate cu cei apropiaţi. Multe studii arată că o mare parte a prostituatelor au fost victime ale incestului, şi adesea îşi urăsc tatăl şi toţi bărbaţii care le sunt clienţi. Aceste femei pot deveni exhibiţioniste, oferindu-se privirii tuturor pentru a nu apaţine tatălui. Incestul afectiv este o altă formă de incest, în care copilul devine parentificat, forţat să devină părintele propriului său părinte. Copilul nu îşi poate abandona părintele, pentru că se simte vinovat, iar ca adult va avea relaţii cu persoane extrem de dependente, ca şi părinţii săi.

Tatăl puritan este motivat de aceeaşi dorinţă incestuoasă ca şi tatăl incestuos, dar tatăl puritan are o nevoie de o inhibiţie a actului. Tatăl transmite mesajul că fata are atribute feminine periculoase, iar fata, ca reacţie, fie devine fie extrem de seducătoare, fie încearcă să îşi ascundă feminitatea.

Tatăl tiranic sau despotic îşi terorizează fiica prin rigiditatea regulilor pe care le impune, din nevoia de exercitare a controlului absolut şi din dorinţa de protecţie. Fata reacţionează prin ură şi se va lupta cu toţi bărbaţii din viaţa ei.

De ce ai putea fii o tinta usoara pentru un cult religios?

ACCPI — Tue, 05 Nov 2024 11:30:42 +0000

Exista persoane care sunt tinte usoare pentru diverse culte religioase fanatice. Care sunt motivele psihologice pentru care se intampla acest lucru?

Parintii abuzivi. Persoanele care in copilarie au avut parinti abuzivi au granite reduse ale sinelui, nu isi cunosc propria valoare si au dificultati in a discuta problemele serioase.

O proasta imagine de sine. Aceste persoane cred despre sine ca sunt respingatoare, ca nu sunt bune de nimic, ca nu merita dragostea si respectul altora.

Bolile mentale. Persoanele suferind de diverse boli mentale sunt o tinta usoara pentru cultele religioase, datorita simptomatologiei pe care o prezinta.

Lipsa de speranta. Lipsa de speranta poate fi un simptom al depresiei sau este invatata de persoana in cauza ca urmare a experientelor traumatice.

Traumele din trecut. Dupa ce o persoana a fost mult timp abuzata, accepta mult mai usor un nou abuz in cadrul unui cult religios.

Crapatura din pahar

ACCPI — Thu, 31 Oct 2024 13:27:46 +0000

Ajahn Chah avea obiceiul ca, tinand în mană un pahar, să întrebe:
– Puteti vedea crăpătura din sticla paharului?

Prima dată cand a auzit întrebarea, Ajahn Brahm (care pe atunci era un simplu călugăr) s-a gandit „Nu văd nici urmă de crăpătură! Poate că Ajahn Chah ar trebui să-şi schimbe ochelarii!”

Dar Ajahn Chah a continuat:

– O puteti vedea? E o crăpătură microscopică!

Si a continuat:

– E acolo! Pentru că, într-o zi, cineva va scăpa acest pahar. Sau îl va lovi. Si acea crăpătură se va ivi, iar paharul se va sparge în cioburi! Aceasta e natura sticlei – e impermanentă. E minunat să stii că în sticlă există o crăpătură. Pentru că, dacă paharul ar fi din plastic, ai putea să-l scapi, să-l arunci sau să-l lovesti – n-ar mai fi nevoie să fii grijuliu. Pentru că e incasabil! Dar, pentru că e fragil si se poate sparge oricand, trebuie să avem grijă cum ne purtăm cu el, să-l spălăm cu grijă si să-l punem într-un loc sigur. Pentru că e fragil.”

Dictionarul de fobii

ACCPI — Tue, 29 Oct 2024 11:15:05 +0000

Ablutofobie= frica de baie sau spalat
Acarofobie= frica de prurit datorata muscaturii insectelor
Acerofobia= frica de raguseala
Achluofobia= frica de intuneric
Acusticofobia= frica de zgomot
Acrofobia= frica de inaltimi
Aerofobia= frica de curenti de aer, inghitirea aerului sau substante daunatoare prezente in aer
Aeroacrofobia= frica de locuri deschise aflate la inaltime
Aeronausifobia= frica de voma datorata raului de avion
Agateofobia= frica de boala mentala
Agilofobia= frica de durere
Agorafobia= frica de spatii deschise sau aglomerate, piete publice, etc
Agrafobia= frica de abuz sexual
Agrizoofobia= frica de animale salbatice
Agirofobia= frica de strazi sau de traversarea strazilor
Aicmofobia= frica de ace sau obiecte ascutite
Ailurofobia= frica de pisici
Albuminurofobia= frica de boli renale
Alketrofobia= frica de gaini
Algofobia= frica de durere
Alliumfobia= frica de usturoi
Allodoxafobia= frica de pareri
Altofobia= frica de inaltime
Amatofobia= frica de praf
Amaxofobia= frica de a merge cu masina
Ambulofobia= frica de a merge
Amnezifobia= frica de amnezie
Amiclofobia= frica de zgarieturi
Anablefobia= frica de a se uita in sus
Ancraofobia= frica de vant
Androfobia= frica de barbati
Anemofobia= frica de curenti de aer sau vant
Anginofobia= frica de angina, de a se ineca sau de ingustarea cailor aeriene
Anglofobia= frica de Anglia sau cultura engleza
Angrofobia= frica de manie sau de a se enerva
Ankilofobia= frica de imobilizare a unor articulatii
Antrofobia= frica de oameni sau societate
Antlofobia= frica de inundatii
Anuptafobia= frica de a sta singur
Apeirofobia= frica de infinintate
Afnefosmofobia= frica de a fi atins
Apifobia= frica de albine
Apotemnofobia= frica de persoane cu amputatii
Arachibutirofobia= frica de untul de arahide care se poate lipi de cerul gurii
Arahnofobia= frica de paianjeni
Aritmofobia= frica de numere
Arsonfobia= frica de foc
Astrafobia= frica de tunete si fulgere
Asimetrifobia= frica de lucruri asimetrice
Astrofobia= frica de spatiu si stele
Ataxifobia= frica de ataxie
Ataxofobia= frica de dezordine
Atelofobie= frica de imperfectiune
Atefobia= frica de ruine
Atazagorofobia= frica de uitare sau de a fi uitat
Atmosofobia= frica de explozii atomice
Aticinofobia= frica de esec
Alufobia= frica de flaut
Alurofobia= frica de aur
Aurorafobia= frica de aurora boreala
Autodisofobia= frica de propriul miros neplacut
Automisofobia= frica de a un fi murdar
Aviofobia= frica de zbor
Automatonofobia= frica de jucarii automate, statui de ceara

Bacilofobia= frica de microbi
Bacteriofobia= frica de bacterii
Balistofobia= frica de rachete si gloante
Barofobia= frica de gravitate
Basofobia= frica de a merge si de a un cadea
Batmofobia= frica de trepte sau pante abrupte
Batofobia= frica de adancime
Bathofobia= frica de cladiri inalte
Bactarcofobia= frica de amfibieni cum sunt broastele salamandrele, etc
Belonefobia= frica de ace si ace cu gamalie
Botanofobia= frica de plante
Brodimdrosofobia= frica de mirosul coprului
Bufonofobia= frica de broaste raioase

Cacofobia= frica de uratenie
Cainofobia= frica de noutati
Calginefobia= fria de femei frumoase
Cancerofobia= frica de cancer
Cardiofobia= frica de inima
Carnofobia= frica de carne
Catalgefobia= frica de a fi ridiculizat
Catisofobia= frica de a sta jos
Catotrofobia= frica de oglinzi
Cenofobia = frica de idei noi
Chatefobia = frica de par
Cheimafobia = frica de racoare
Chemofobia = frica de chimicale
Chionofobia = frica de zapada
Chiraptofobia = frica de atingere
Cronofobia = frica de timp
Cronomentrofobia = frica de ceasuri
Cleptofobia = frica de furt
Calustrofobia = frica de spatii inchise
Climacofobia = frica de a cobori treptele
Clinofobia = frica de a merge la culcare
Cnidofobia = frica de ac de insecte
Cometofobia = frica de comete
Cleitrofobia = frica de a nu fi inchis intr-un spatiu inchis
Coimetrofobia = frica de cimitire
Cremnofobia = frica de prapastii
Coprastofobia = frica de constipatie
Coprofobia = frica de materii fecale
Contrelofobia = frica de abuz sexual
Cristalofobia = frica de pahare, cristal si sticla
Ciclofobia = frica de biciclete
Cimofobia = frica de valuri
Coulrofobia = frica de clovni
Cinofobia = frica de caini sau turbare
Cipridofobia = frica de prostituate sau boli venerice

Decidofobia= frica de a lua decizii
Defecaloesifobia = frica de miscari intestinale dureroase
Deipnofobia = frica de a lua cina sau de conversatiile de la cina
Dementofobia = frica de dementa
Dendrofobia = frica de copaci
Dentofobia = frica de dentisti
Dermatofobia = frica de leziuni pe piele
Dextrofobia = frica de obiecte pe partea dreapta a corpului
Diabetofobia = frica de diabet
Diadaskalenofobia = frica de a merge la scoala
Dikefobia = frica de justitie
Dinofobia = frica de ameteala
Diplofobia = frica de vedere dubla
Dipsofobia = frica de a bea
Disabilifobia = frica de a se dezbraca in fata cuiva
Domatofobia = frica de case sau de a fi in casa
Dorafobia = frica de pielea animalelor
Doxofobia = frica de a primi laude
Dromofobia = frica de a traversa strada
Dismorfofobia= frica de deformitate
Distichifobia = frica de accidente

Eclesiofobia = frica de biserica
Ecofobia = frica de propria casa
Eicofobia = frica de mediul inconjurator
Eleuterofobia = frica de libertate
Electrofobia = frica de electricitate
Enetofobia = frica de ace de siguranta
Enoclofobia = frica de multimi
Entomofobia = frica de insecte
Eosofobia = frica de lumina zilei
Efebifobia = frica de adolescenti
Epistemofobia = frica de cunoastere
Epistaxofobia = frica de a curge sange din nas
Ereutrofobia = frica de a rosi
Eragasifobia = frica de munca sau functionare
Ergofobia = frica de munca
Erotofobia = frica de sexualitate
Eufobia = frica de a auzi vesti bune
Eurotofobia = frica de organele genitale feminine
Eritrofobia = frica de lumia rosie

Febrifobia = frica de febra
Francofobia = frica de cultura franceza
Frigofobia = frica de lucrurile reci
Felinofobia = frica de pisici

Gamofobia = frica de casatorie
Geliofobia = frica de ras
Genofobia = frica de sex
Genufobia = frica de genunchi
Gerascofobia = frica de imbatranire
Gefirofobia = frica de a trece un pod
Geronotofobia = frica de oameni batrani
Geniofobia = frica de barbie
Geumanofobia = frica de gust
Grafofobia = frica de a scrie
Gimnofobia = frica de nuditate

Hadefobia = frica de iad
Hagiofobia = frica de sfinti si lucruri sfinte
Hamartofobia = frica de pacat
Harpaxofobia = frica de a fi jefuit
Heliofobia = frica de soare
Hedonofobia = frica de placere
Helmintofobia = frica de infestare cu viermi
Hemafobia = fria de sange
Herpetofobia = frica de reptile
Heterofobia = frica de sexul opus
Hipofobia = frica d ecai
Hobofobia = frica de cresetori
Hormefobia = frica de socuri
Hierofobia = frica de preoti
Homiclofobia = frica de ceata
Homilofobia = frica de predici
Hodofobia = frica de drumuri si calatorii
Homofobia = frica de homosexualitate
Hominofobia = frica de oameni
Hoplofobia= frica de arme de foc
Hidrofobia = frica de apa
Hilofobia = frica de paduri
Hipnofobia = frica de somn

Iatrofobia = frica de doctor
Ichtiofobia = frica de pesti
Ideofobia = frica de idei
Isolofobia = frica de solitudine
Isopterofobia = frica de termite
Itifalofobia = frica de erectie

Japanofobia = frica de janponezi

Kainolofobia = frica de noutate
Kenofobia = frica de vid
Kinetofobia = frica de miscare
Koinonifobia = frica de camere
Kolpofobia = frica de organele genitale
Kopofobia = frica de oboseala
Kosmicofobia = frica de fenomene cosmice

Laanofobia = frica de legume
Laliofobia = frica de a vorbi
Leucofobia = frica de culoarea alba
Levofobia = frica de lucruri pe partea stanga a corpului
Liapsofobia = frica de tornade
Limnofobia = frica de lacuri
Ligirofobia = frica de zgomote puternice
Linonofobia = frica de sfoara
Lochifobia = frica de nastere
Luifobia = frica de sifilis
Lutrafobia = frica de vidre
Logizomecanofobia = frica de computere

Macrofobia = frica de asteptare
Mageirocofobia = frica de a gati
Mastigofobia = frica de pedeapsa
Megalofobia = frica de lucruri mari
Melanofobia = frica de culoarea neagra
Melofobia = frica de muzica
Melisofobia = frica de albine
Menofobia = frca de mensruatie
Merintofobia = frica de a fi legat
Metateisafobia = frica de schimbare
Metalofobia = frica de metal
Meteorofobia = frica de meteoriti
Metifobia = frica de alcool
Microfobia = frica de lucruri mici
Micofobia = frica de ciuperci
Musofobia = frica de soareci
Motefobia = frica de molii
Mirmecofobia = frica de furnici
Motorfobia = frica de masini
Monopatofobia = frica de o anumita boala

Necrofobia = frica de moarte
Nelofobia = frica de sticla
Nosocomefobia = frica de spitale
Neofarmafobia = frica de medicamente noi
Nefofobia = frica de nori
Noctifobia = frica de noapte
Nomafobia = frica de nume
Nostofobia = frica de a se intoarce acasa
Numerofobia = frica de numere

Obezofobia = frica de a creste in greutate
Octofobia = frica de cifra 8
Odontofobia = frica de dinti
Oenofobia = frica de vinuri
Olfactofobia = frica de mirosuri
Ombrofobia = frica de ploaie
Ometafobia = frica de ochi
Oneirofoia = frica de vise
Oneirogmofobia = frica de vise erotice
Onomatofobia = frica de a auzi anumite cuvinte sau nume
Ofidofobia = frica de serpi
Oftalmofobia = frica de a fi privit
Opiofobia = frica de lipsa de exeperienta a doctorilor
Otpfobia = frica de a deschide ochii
Ornitofobia = frica de pasari
Ostraconofobia = frica de crustacee
Ouranofobia = frica de rai
Ortofobia = frica de proprietate

Pagofobia = frica de gheata
Panofobia = frica de boala
Papafobia = frica de Papa
Papirofobia frica de hartie
Paralipofobia = frica de neglijarea responsabilitatilor
Patroifobia = frica de ereditate
Parazitofobia = frica de paraziti
Parafobia = frica de perversiuni sexuale
Partenofobia = frica de virgine sau fete tinere
Pediculofobia = frica de paduchi
Phasmofobia = frica de stafii
Peniafobia = frica de saracie
Pelagrofobia = frica de pelagra
Peladofobia = frica de oameni chei
Pediofobia = frica de papusi
Phagofobia = frica de a fi mancat
Philemafobia = frica de sarut
Pedofobia = frica de copii
Placofobia = frica de morminte
Plutofobia = frica de bogatie
Pluvifobia = frica de torente de ploaie
Pogonfobia = frica de barbi
Poliosofobia = frica de poliomielita
Pnigofobia = frica de a se inneca
Porfirofobia = frica de culoarea rosie
Proctofobia = frica de rect
Potamofobia = frica de apa curgatoare
Potofobia = frica de alcool
Pselismofobia = frica de balbaiala
Psihofobia = frica de minte
Pupafobia = frica de papusi

Radiofobia = frica de radiatii
Ripofobia = frica de defecatie
Rabdofobia = frica de magie
Rupofobia = frica de murdarie

Satanofobia = frica de diavol
Scabofobia = frica de raie
Scatofobia = frica de fecale
Scotomafobia = frica de orbire
Sciofobia = frica de umbre
Scolecifobia = frica de viermi
Scolinofobia = frica de scoala
Scriptofobia = frica de a scrie in public
Selacofobia = frica de rechini
Selenofobia = frica de Luna
Selafobia = frica de lanterne
Seplofobia = frica de materie in putrezre
Sofofobia = frica de a invata
Spatiofobia = frica de spatiul cosmic
Speksofobia = frica de viespi
Staurofobia = frica de crucifix
Surifobia = frica de soareci
Stenofobia = frica de lucruri inguste
Fobie sociala= frica de evaluare negativa in public
Soteirofobia = frica de dependenta
Socerafobia = frica de socrii
Simetrofobie = frica de simetrie
Simbolofobie = frica de simbolism
Sinegenzofobia = frica de rude

Tacofobia = frica de viteza
Tapinofobia = frica de contagiozitate
Taurofobia = frica de tauri
Tehnofobia = frica de tehnologie
Teleofobia = frica de planuri exacte
Telefonofobia = frica de telefoane
Testofobia = frica de teste
Tetanofobia = frica de tetanos
Teaxtofobia = frica de anumite materaiale
Talasofobia = frica de mare
Teatrofobia = frica de teatre
Termofobia = frica de cadura
Tomofobia = frica de interventii chirurgicale
Tonitrofobia = frica de tunet
Traumatofobia = frica de rani
Tremofobia = frica de tremurat
Topofobia = frica de anumite locuri
Teofobia = frica de zei sau religie
Tripanofobia = frica de injectii
Tuberculofobia = frica d etuberculoza
Tiranofobia = frica de tirani
Tropofobia = frica de a se muta

Uranofobia = frica de rai
Urofobia = frica de urina

Vacinofobia = frica de vaccin
Verbofobia = frica de cuvinte
Venustrafobia = frica de femei frumoase
Virgintifobia = frica d eviol
Vestifobia = frica de haine

Wicafobia = frica de vrajitoare si vrajitorie

Xantofobia = frica de culoarea galbena
Xenoglosofobia = frica de limbi straine
Xenofobia = frica de straini
Xilofobia = frica de obiecte de lemn
Xirofobia = frica de aparate de ras Zelofobia = frica de gelozie
Zeusofobia = frica de Dunezeu
Zoofobia = frica de animale

Situatiile nesatisfacatoare in cuplu. Cum pot fi schimbate?

ACCPI — Thu, 24 Oct 2024 11:03:13 +0000

Terapia familiala structurala este diferita de alte forme de psihoterapie familiala, prin faptul ca subliniaza importanta contextului actual, comparativ cu alte forme de psihoterapie in care istoricul familial este considerat d eimportanta covarsitoare.

Ciclul vietii familiale este privit ca fiind un cadru important de dezvoltare in care evolueaza cuplul si familia. Simptomele sunt mentinute de sistem, si ele la randul lor mentin sistemul.

Procesul psihoterapeutic este activ, directiv si orientat spre scop. Diagnosticul nu este o forma separata de interventie, iar psihoterapia este de scurta durata, orientata pe problema si pragmatica.

Psihoterapia structurala considera ca psihoterapeutul trebuie sa se “alature” cuplului sau familiei si sa isi exercite influenta personala in realizarea scopurilor terapeutice. Interactiunile sunt privite ca fiind mai degraba stabile.

Casatoria este un sistem interactional stabil, in care diada maritala este condusa de starea fiecaruia dintre parteneri, feed-back-ul dintre ei, impactul mediului, care include copiii, familiile de origine, prietenii, locul de munca, si asa mai departe. Diada este un sistem orientat spre scop, in care se incearca satisfacerea nevoilor aflate in competitie a celor doi parteneri, a cuplului ca entitate, si a mediului. Cuplul, in cadrul limitelor sale, face tot ceea ce poate pentru a satisface aceste nevoi care intra in competitie unele cu altele. Cuplul se schimba pe masura ce apar noi stadii in ciclul vietii familiale si in ciclul personal al vietii partenerilor maritali. Una din principalele surse de distress marital este incapacitatea sistemului de a se adapta la aceste noi cerinte. Acest distress la randul lui poate imbraca doua forme: o situatie stabila nesatisfacatoare sau o criza maritala.

Situatia stabila nesatisfacatoare in cuplu

Ce mai obisnuita forma de distress marital este aceea in care partenerii se gasesc “prinsi” intr-o situatie care este stabila, dar profund lipsita de satisfactie pentru ambii. Distressul se manifesta in variate moduri. Adesea include simptome care par individuale, cum este alcoolismul sau depresia. Alte simptome sunt mult mai clar ale cuplului, ca de exemplu violenta familiala, dificultatile sexuale sau insatisfactia constanta. Uneori aceste simptome sunt destul de vagi, si partenerii spun lucruri cum sunt” Nu mai avem sentimente unul pentru celalalt” sau “Asta e tot ce pot obtine dintr-o casatorie?”

Astfel de simptome pot fi un raspuns la nevoile din ciclurile de viata. Relatia maritala trebuie sa se schimbe pe parcursul timpului pentru a mentine un echilibru.

Un exemplu clasic de tranzitie stresanta in viata familiei este sindormul “cuibului gol”. Copiii cresc si parasesc caminul parintilor, astfel ca ambii parteneri trebuie sa gaseasca alte surse de gratificare in locul celei de a fi parinti. Pentru orice cuplu asemenea schimbari necesita o readaptare majora, acompaniata de solutii tip incercare –si-eroare, negociere explicita si stress marital.

In cuplurile cu diverse “tulburari” simptomele pot creste in avergura. De exemplu atunci cand sotia incearca sa se apropie de sot acesta se refugiaza in munca, si daca sotia insista pot apare certuri.

Procesul terapeutic

In psihoterapie terapeutul “se alatura cuplului”, acceptand modul de organizare al familiei, incluzand acomodarea la stilul de comunicare in cuplu, a stilului afectiv si comportamentului nonverbal. Apoi incepe procesul de stabilire a scopurilor in terapie, fiecare din parteneri spunand care sunt scopurile sale si sperantele a ceea ce se va rezolva in terapie. Se compara scopurile celor doi parteneri in cuplu, si se negociaza astfel incat sa se ajunga la punct de vedere comun, care sa implice schimbarea din partea ambilor parteneri.

Evaluarea cuplului presupune examinarea evenimentelor critice din trecutul recent, observarea tiparelor de interactiune si observarea rolului terapeutului in sistemul terapeutic.

Se negociaza un contract terapeutic cu cuplul care apeleaza la terapie si se stabileste planul global de tratament, stadiile tipice ale sedintelor de teapie putand fi grupate in:

discutarea evenimentelor semnificative si interpretarea lor

temele de casa

generarea de noi idei

interactiunea directa a cuplului in timpul sedintei de terapie

coaching din partea terapeutului

Terapia este de scurta durata, 10-15 sedinte si centrata pe scopuri si problemele specifice.

Ce este psihoterapia prin aventura (adventure therapy)

ACCPI — Tue, 22 Oct 2024 10:06:57 +0000

Psihoterapia prin aventura (adventure therapy) este un domeniu nou in psihoterapie, cu o vechime de aproximativ 40 de ani. La baza psihoterapiei prin aventura se afla o gama larga de teorii psihologice si ale invatarii, filozofia de baza a acestei orientari psihoterapeutice fiind centrata pe educatia experientiala. Cercetarile arata ca psihoterapia prin aventura este utila in primul rand in imbunatatirea stimei de sine si a conceptului despre sine, in modificarea si ameliorarea comportamentelor de cerere de ajutor, a comportamentelor sociale si increderii.

Cum se desfasoara psihoterapia prin aventura?

Psihoterapia prin aventura se refera la crearea de oportunitati de explorare intr-un mediu sigur, prin activitati de tip aventura. Adesea psihoterapia prin aventura este realizata in context de grup sau familial, desi se poate utiliza si in psihoterapia individuala.

Psihoterapia prin aventura abordeaza tratamentul psihologic prin experienta si actiune, in cadrul unor jocuri desfasurate in cooperare, a unor activitati bazate pe incredere, prin initiative de rezolvare a problemelor, aventuri in aer liber si expeditii in salbaticie. Exista pareri conform carora in psihoterapia prin aventura trebuie sa existe un risc fizic sau psihologic real sau perceput.

Conform psihoterapiei prin aventura, schimbarile comportamentale pozitive apar ca urmare a crearii de conexiuni izomorfice. O conexiune izomorfica este transferul unor lucruri invatate in anumite experiente de viata asupra unor alte experiente de viata. Conexiunile izomorfice se creeaza intr-un cadru in care exista o tema metaforica pentru o anumita activitate sau serie de activitati, care se leaga de problema tratata.

Tehnici in psihoterapia prin aventura

Psihoterapia prin aventura se bazeaza pe diverse tehnici si medii pentru a promova schimbarea. Aceste tehnici includ jocuri desfasurate in cooperare, initiative de rezolvare a problemelor, construirea increderii, activitati aventuroase gen cataratul pe stanci, cataratul pe munte, etc, si expeditii in salbaticie: canoe, sanii trase de caini, barci, excursii cu rucscacul in spate, etc.

Forme de psihoterapie prin aventura

Cele mai frecvente forme de psihoterapie prin aventura sunt psihoterapia in salbaticie (wilderness therapy), psihoterapia bazata pe aventura (adventure based therapy) si camping pe termen lung.

Fundamente teoretice in psihoterapia prin aventura

Teoria psihoterapiei prin aventura se bazeaza pe un amestec de teorii psihologice si ale invatarii. Psihoterapia prin aventura este o abordare cognitiv-comportamental-afectiva care utilizeaza o baza umanista existentiala pentru a provoca schimbarea prin experienta directa. Exista insa multe controverse referitor la baza stiintifica a psihoterapiei prin aventura, necesitand studii de cercetare pentru clarificarea efectelor sale in diverse patologii. Principala intrebare privitor la psihoterapia prin aventura este: cat de eficace este o asemenea forma de psihoterapie?

Verdictul pasarii Dodo

ACCPI — Thu, 17 Oct 2024 08:46:42 +0000

“Verdictul pasarii Dodo” este o expresie utilizata in evaluarea diferitelor tehnici de psihoterapie.

In cartea lui Lewis Carroll “Alice in tara minunilor” la un moment dat o serie de personaje ajung sa cada in lac. Pentru a le usca, pasarea Dodo hotaraste sa organizeze un concurs: toata lumea trebuie sa alerge in jurul lacului pana se usuca. Nimeni nu trebuia sa cronometreze. La final, cand pasarea Dodo a fost intrebata cine a castigat, pasarea s-a gandit mult timp apoi a spus: “Toata lumea a castigat si toti trebuie sa primeasca premii”.

In psihoterapie, Saul Rozenzweig (1936) a numit aceasta fraza “verdictul pasarii Dodo” si de atunci a fost folosita in literatura de specialitate cu referire la factorii comuni in psihoterapie. Conform teoriei factorilor comuni tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate in diverse scoli si orientari din psihoterapie au o eficacitate limitata, efectul pozitiv al psihoterapiei fiind datorat acelor factori pe care toate orientarile psihoterapeutice ii au in comun, si in primul rand relatia terapeutica. O serie de meta-analize au aratat ca efectul tehnicilor psihoterapeutice specifice este intr-adevar destul de scazut. Ca urmare putem spune ca “toate psihoterapiile au castigat si toate trebuie sa primeasca premii”