Cand dansam, de fapt dansam cu creierul, desi cei mai multi dintre noi ar spune ca ne folosim in mod special picioarele… Avem in creier peste 3 miliarde de neuroni si acesti neuroni comunica intre ei prin activitate electrica spontana. Aceasta activitate electrica este ritmica si da nastere asa-numitelor unde cerebrale, care pot fi inregistrate prin electro-encefalograma. Aceste unde cerebrale, fiind ritmice, ne dau capacitatea de a ne misca sincron cu ritmul muzicii. Creierul nostru este de fapt antrenat sa inteleaga un limbaj ritmic, fiindca toti neuronii din creier stiu sa pulseze pe o anumita frecventa.
Datorita faptului ca avem un creier care functioneaza pe baza undelor cerebrale ritmice, va crea un raspuns motor imediat la muzica, legand intre ele zone cerebrale aflate la distanta una de alta. Mai mult, ritmul nostru cerebral se sincronizeaza cu ritmul muzicii si cu miscarile musculare ritmice, astfel incat cele doua emisfere cerebrale se conecteaza mai mult una cu cealalta in timpul dansului. Neuronii din creier rezoneaza cu ritmul muzicii si cu miscarile noastre din dans.
Dintre dansurile pe care creierul nostru “le stie”, se pare ca tango-ul ii este cel mai la indemana. Exprimam prin miscare ceea ce nu putem exprima prin cuvinte. Prin miscare corpul vorbeste și povesteste despre frica, furie, tristete, ambitii, vise si asa mai departe. Tango-ul aduce la suprafata toate experientele bune si rele pe care le-am avut cu alte persoane din viata noastra: lipsa de incredere, probleme emotionale sau probleme de relatie in cuplu.
Comments are closed