Starile de risc pentru tulburarea bipolara neceista o abordare multifatetata, astfel incat sa fie identificate si tratate adecvat (conform cu Proiectul Dresda pentru Risc Inalt, 2013). Identificarea si tratamentul persoanelor cu risc are un efect preventiv, amelioreaza simptomele acute si promoveaza pastrarea functionarii psihosociale.
Proiectul Dresda (2013) are drept scop acumularea de date privitor la simptomatologia si tratamentul persoanelor care au risc de tulburare bipolara. Principalii factori de risc identificati in dezvoltarea unei tulburari bipolare su fost istoricul familial de tulburare bipolara (41%), istoricul familial de psihoze (7%), simptomele familiale sub-prag (52%) si schimbarile frecvente si serioase de dispozitie (62%).
Alti factori de risc secundari sunt anxietatea (90%), functionarea psihosociala deficitara (79%), o tulburare afectiva recenta (79%), tulburari ale ritmului circadian si a somnului (62%), cresterea uzului de substante pe parcursul timpului (17%) si suspiciunea de ADHD.
Comments are closed